PROGRAM

Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Asociația Profesională Nonguvernamentală de Asistență Socială ASOC, în calitate de beneficiari ai finanțării, asigură implementarea proiectului și operaționalizarea unui Call Center  național prin care se primesc, se coordonează și monitorizează solicitările venite de la persoanele care au nevoie de sprijin.

Această nouă inițiativă a Ministerului Fondurilor Europene  realizată în parteneriat cu Asociația Profesională Nonguvernamentală de Asistență Socială ASOC, în calitate de beneficiari ai finanțării,  vine în întâmpinarea  nevoilor psiho-sociale şi economice ale persoanelor cu vulnerabilităţi, a vârstnicilor dar şi a celor care sunt singuri, izolaţi în comunitate şi care pot semnala telefonic nevoile pe care le au, de la cumpărarea medicamentelor, până la suport de specialitate psiho-socio-medicala.

Activitatea are ca scop dezvoltarea de instrumente menite să vină în susţinerea măsurilor de limitare a circulaţiei pentru grupurile vulnerabile în vederea limitării numărului de infecţii cu virusul COVID -19 şi în vederea identificării problemelor şi nevoilor persoanelor din grupurile vulnerabile pentru ameliorarea stării de vulnerabilitate, prezente în special în contextual pandemiei COVID 19.

Pandemia de COVID-19 asociata noului coronavirus SARS- CoV-2, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Coronavirus ,a modificat topul nevoilor exprimate de vârstnici, fiind puși în fața unor noi provocări pentru care caută soluții în cercul lor social sau, în cazul celor singuri, în comunitate. Cumpărături livrate acasă, sprijin material, servicii practice la domiciliu, informații utile, sprijin moral și consiliere psihologică sunt în topul motivelor pentru care seniorii solicita suport. Izolarea la domiciliu şi distanþarea socială, impuse de criza coronavirusului, pun persoanele vârstnice în dificultatea de a-şi procura bunuri de strictă necesitate, dar şi de a interacţiona cu alte persoane pentru păstrarea echilibrului psihic.

Îmbătrânirea este un proces diferenţial, foarte variabil de la o persoană la alta, ce ţine de date obiective(degradări fizice, tendinţa de scădere a performantelor mnezice şi perceptive), contexte sociale (Pandemia de COVID-19), dar şi de date subiective, respectiv de reprezentarea pe care şi-o face persoană despre propria îmbătrânire, vulnerabilitate. Asta înseamnă că fiecare dintre noi are mai multe vârste. 

Vârsta biologică  - este legată de îmbătrânirea organică – Fiecare organ suferă de modificări care îl fac mai puţin performant de-a lungul vieţii iar capacitatea sa de autoreglare devine mai puţin eficientă şi prin urmare necesita suport pentru o bună funcţionalitate biologică. Este esenţial de evidenţiat că nu toţi îmbătrânim în acelaşi ritm.

Vârsta socială – se referă la rolul, la statutele şi obiceiurile persoanei în raport cu ceilalţi membrii ai societăţii. Această vârstă este puternic determinată de cultură şi de istoria unei ţări. În timp ce dreptul la pensie este un câştig fundamental al istoriei mişcărilor muncitoreşti, se pare că aşa cum vedem, trăirea acestei tranziţii, este variabilă de la un individ la altul. Unii chiar o consideră o veritabilă moarte socială, o înlăturare însoţită de un sentiment de inutilitate socială, deşi nu este aşa.

Vârsta socială este deci legată de rolul şi de statutul, vulnerabilitatea pe care comunitatea ni le atribuie în funcţie de grupa noastră de vârstă, atât în contexte sociale pe timp de normalitate şi linişte socială în general precum şi în contexte de pericol şi vulnerabilitate precum este acest context al pandemiei de COVID-19, în mod special şi nuanţat.