Comisia Europeană le-a cerut statelor membre ale UE să reacţioneze în faţa creşterii generalizate a noilor cazuri de COVID-19. 

Oficialii europeni au făcut acest apel în speranța că nu se va repeta situația din primăvară, când epidemia s-a extins rapid pe ytot continentul și a afectat zecii de mii de cetățeni, îndeosebi vârstnici şi a determinat impunerea unor restricţii dure.

S-a recomandat menținerea carantinei de 14 zile în cazul persoanelor care sunt contacţi ai unui caz pozitiv de SARS-CoV-2, după ce câteva ţări au redus această perioadă la zece sau chiar şapte zile.

''Ne aflăm într-un moment decisiv şi toată lumea trebuie să acţioneze decisiv şi să utilizeze instrumentele de care dispunem. Aceasta înseamnă că toate statele membre trebuie să fie pregătite să aplice imediat şi la momentul potrivit măsuri de control, încă de la primul indiciu de posibile focare noi. Aceasta ar putea fi ultima noastră şansă de a împiedica repetarea situaţiei din primăvară", a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Directoarea Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, a arătat că creșterea numărului de cazuri poate fi atribuită parţial şi tinerilor, întrucât unii dintre ei nu respectă măsurile de prevenţie pentru că se consideră ''invulnerabili''. ''Până când nu va fi disponibil un vaccin sigur şi eficace, identificarea rapidă, testele şi plasarea în carantină a contacţilor cu risc ridicat sunt unele dintre măsurile cele mai eficiente pentru diminuarea transmiterii'' virusului, a subliniat Andrea Ammon.

Evaluarea actualizată a riscurilor, disponibilă pe site-ul Comisiei Europene, arată că ratele de notificare au crescut continuu în UE şi în Regatul Unit începând cu luna august şi că măsurile luate nu au fost întotdeauna suficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus.

Prin urmare, este esenţial ca statele membre să aplice pe scară largă toate măsurile necesare încă de la primul semn de izbucnire a unor noi focare. Ele includ intensificarea testării şi depistării contacţilor, îmbunătăţirea supravegherii asistenţei medicale publice, asigurarea unui acces mai bun la echipamente individuale de protecţie şi la medicamente şi asigurarea unei capacităţi suficiente de asistenţă medicală, în conformitate cu acţiunile prezentate de Comisie în luna iulie.

Noua evaluare a riscurilor efectuată de ECDC constată că intervenţiile nefarmaceutice, cum ar fi distanţarea fizică, menţinerea igienei optime şi utilizarea de măşti faciale, s-au dovedit a fi insuficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. În acelaşi timp, impactul ratelor crescute de infectare variază de la o ţară la alta. În timp ce în unele ţări creşterea lor afectează în principal persoanele mai tinere (cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani), având drept rezultat principal cazuri uşoare şi asimptomatice, în alte ţări creşterea lor conduce la sporirea deceselor în rândul persoanelor în vârstă. Situaţia epidemiologică actuală prezintă un risc în creştere pentru grupurile cu risc crescut şi pentru cadrele medicale şi necesită măsuri specifice imediate în materie de sănătate publică.

ECDC identifică mai multe opţiuni de răspuns, cum ar fi consolidarea capacităţilor în materie de asistenţă medicală şi direcţionarea acţiunilor din domeniul sănătăţii publice către persoanele vulnerabile din punct de vedere medical şi către cadrele medicale. Centrul îndeamnă la aplicarea unor intervenţii nefarmaceutice, strategii de testare, măsuri de depistare a contacţilor, măsuri de carantină, a unei comunicări adecvate cu privire la riscuri şi a unor măsuri de protecţie a sănătăţii mintale.

ECDC a informat că există o ''mare îngrijorare'' faţă de evoluţia epidemiei în şapte state membre ale UE, respectiv Bulgaria, Croaţia, Malta, Republica Cehă, România, Spania şi Ungaria, care au ''un procent mai ridicat de cazuri grave sau de spitalizări'', cu o creştere a mortalităţii ''deja observată'' sau ''care ar putea surveni curând''.